Vineri
19 Oct 2018
7:50 AM


Formularul pentru autentificare

Bine aţi venit Vizitator | RSS
Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com
Principală Noul Testament - Pagina 9 - Forum Înregistrare Autentificare
[ Mesaje noi · Membrii · Regulamentul forumului · Căutare · RSS ]
Moderatorul forumului: gabitza  
Forum » Stil de viață » Diverse » Noul Testament (Sa citim Cuvantul lui Dumnezeu!)
Noul Testament
gabitzaData: Duminică, 21 Iun 2015, 10:12 AM | Mesaj # 121
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Faptele Sfintilor Apostoli 22


1. Barbati frati si parinti, ascultati acum, apararea mea fata de voi!

2. Si auzind ca le vorbea in limba evreiasca, au facut mai multa liniste, si el le-a zis:

3. Eu sunt barbat iudeu, nascut in Tarsul Ciliciei si crescut in cetatea aceasta, invatand la picioarele lui Gamaliel in chip amanuntit Legea parinteasca, plin fiind de ravna pentru Dumnezeu, precum si voi toti sunteti astazi.

4. Eu am prigonit pana la moarte aceasta cale, legand si dand la inchisoare si barbati si femei,

5. Precum marturiseste pentru mine si arhiereul si tot sfatul batranilor, de la care primind si scrisori catre frati, mergeam la Damasc, ca sa-i aduc legati la Ierusalim si pe cei ce erau acolo, spre a fi pedepsiti.

6. Dar pe cand mergeam eu si ma apropiam de Damasc, pe la amiaza, deodata o lumina puternica din cer m-a invaluit ca un fulger.

7. Si am cazut la pamant si am auzit un glas, zicandu-mi: Saule, Saule, de ce Ma prigonesti?

8. Iar eu am raspuns: Cine esti, Doamne? Zis-a catre mine: Eu sunt Iisus Nazarineanul, pe Care tu Il prigonesti.

9. Iar cei ce erau cu mine au vazut lumina si s-au infricosat, dar glasul Celui care imi vorbea ei nu l-au auzit.

10. Si am zis: Ce sa fac, Doamne? Iar Domnul a zis catre mine: Ridica-te si mergi in Damasc si acolo ti se va spune despre toate cele ce ti s-au randuit sa faci.

11. Si pentru ca nu mai vedeam, din cauza stralucirii acelei lumini, am venit in Damasc, fiind dus de mana de catre cei ce erau impreuna cu mine.

12. Iar un oarecare Anania, barbat evlavios, dupa Lege, marturisit de toti iudeii care locuiau in Damasc,

13. Venind la mine si stand alaturi, mi-a zis: Frate Saule, vezi iarasi! Si eu in ceasul acela l-am vazut.

14. Iar el a zis: Dumnezeul parintilor nostri te-a ales de mai inainte pe tine ca sa cunosti voia Lui si sa vezi pe Cel Drept si sa auzi glas din gura Lui;

15. Ca martor vei fi Lui, in fata tuturor oamenilor, despre cele ce ai vazut si auzit.

16. Si acum de ce zabovesti? Sculandu-te, boteaza-te si spala-ti pacatele, chemand numele Lui.

17. Si s-a intamplat, cand m-am intors la Ierusalim si ma rugam in templu, sa fiu in extaz,

18. Si sa-L vad zicandu-mi: Grabeste-te, si iesi degraba din Ierusalim, pentru ca nu vor primi marturia ta despre Mine.

19. Si eu am zis: Doamne, ei stiu ca eu duceam la inchisoare si bateam, prin sinagogi, pe cei care credeau in Tine;

20. Si cand se varsa sangele lui Stefan, mucenicul Tau, eram si eu de fata si incuviintam uciderea lui si pazeam hainele celor care il ucideau.

21. Si a zis catre mine: Mergi, ca Eu te voi trimite departe, la neamuri.

22. Si l-au ascultat pana la acest cuvant, si au ridicat glasul lor, zicand: Ia-l de pe pamant pe unul ca acesta! Caci nu se cuvine ca el sa mai traiasca.

23. Si strigand ei si aruncand hainele si azvarlind pulbere in aer,

24. Comandantul a poruncit sa-l duca in fortareata, spunand sa-l ia la cercetare, cu biciul, ca sa cunoasca pentru care pricina strigau asa impotriva lui.

25. Si cand l-au intins ca sa-l biciuiasca, Pavel a zis catre sutasul care era de fata: Oare va este ingaduit sa biciuiti un cetatean roman si nejudecat?

26. Si auzind sutasul s-a dus la comandant sa-i vesteasca, zicand: Ce ai de gand sa faci? Ca omul acesta este (cetatean) roman.

27. Si venind la el, comandantul i-a zis: Spune-mi, esti tu (cetatean) roman? Iar el a zis: Da!

28. Si a raspuns comandantul: Eu am dobandit aceasta cetatenie cu multa cheltuiala. Iar Pavel a zis: Eu insa m-am si nascut.

29. Deci cei ce erau gata sa-l ia la cercetare s-au departat indata de la el, iar comandantul s-a temut, afland ca el este (cetatean) roman si ca a fost legat.

30. Si a doua zi, voind sa cunoasca adevarul, pentru care era parat de iudei, l-a dezlegat si a poruncit sa se adune arhiereii si tot sinedriul si, aducand pe Pavel, l-a pus inaintea lor.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/faptele-apostolilor/22/


 
gabitzaData: Luni, 22 Iun 2015, 9:50 AM | Mesaj # 122
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Faptele Sfintilor Apostoli 23


1. Si Pavel, fixand sinedriul cu privirea, a zis: Barbati frati, eu cu bun cuget am vietuit inaintea lui Dumnezeu pana in ziua aceasta.

2. Arhiereul Anania a poruncit celor ce sedeau langa el sa-l bata peste gura.

3. Atunci Pavel a zis catre el: Te va bate Dumnezeu, perete varuit! Si tu sezi sa ma judeci pe mine dupa Lege, si, calcand Legea, poruncesti sa ma bata?

4. Iar cei ce stateau langa el au zis: Pe arhiereul lui Dumnezeu il faci tu de ocara?

5. Iar Pavel a zis: Fratilor, nu stiam ca este arhiereu; caci este scris: "Pe mai-marele poporului tau sa nu-l vorbesti de rau".

6. Dar Pavel, stiind ca o parte erau saduchei si cealalta farisei, a strigat in sinedriu: Barbati frati! Eu sunt fariseu, fiu de farisei. Pentru nadejdea si invierea mortilor sunt eu judecat!

7. Si graind el aceasta, intre farisei si saduchei s-a iscat neintelegere si multimea s-a dezbinat;

8. Caci saducheii zic ca nu este inviere, nici inger, nici duh, iar fariseii marturisesc si una si alta.

9. Si s-a facut mare strigare, si, ridicandu-se unii carturari din partea fariseilor, se certau zicand: Nici un rau nu gasim in acest om; iar daca i-a vorbit lui un duh sau inger, sa nu ne impotrivim lui Dumnezeu.

10. Deci facandu-se mare neintelegere si temandu-se comandantul ca Pavel sa nu fie sfasiat de ei, a poruncit ostasilor sa se coboare si sa-l smulga din mijlocul lor si sa-l duca in fortareata.

11. Iar in noaptea urmatoare, aratandu-i-Se, Domnul i-a zis: Indrazneste, Pavele! Caci precum ai marturisit cele despre Mine la Ierusalim, asa trebuie sa marturisesti si la Roma.

12. Iar cand s-a facut ziua, iudeii, facand sfat impotriva-i, s-au legat cu blestem zicand ca nu vor manca, nici nu vor bea pana ce nu vor ucide pe Pavel.

13. Si cei ce facusera intre ei acest juramant erau mai multi de patruzeci,

14. Care, ducandu-se la arhierei si la batrani, au zis: Ne-am legat pe noi insine cu blestem sa nu gustam nimic pana ce nu vom ucide pe Pavel.

15. Acum deci voi, impreuna cu sinedriul, faceti cunoscut comandantului sa-l coboare maine la voi, ca avand sa cerceteze mai cu de-amanuntul cele despre el; iar noi, inainte de a se apropia el, suntem gata sa-l ucidem.

16. Dar fiul surorii lui Pavel, auzind despre aceasta uneltire, ducandu-se si intrand in fortareata, i-a vestit lui Pavel.

17. Si chemand Pavel pe unul din sutasi, i-a zis: Du pe tanarul acesta la comandant, caci are sa-i vesteasca ceva.

18. Iar el, luandu-l, l-a dus la comandant si a zis: Pavel cel legat, chemandu-ma, m-a rugat sa aduc pe acest tanar la tine, avand sa-ti spuna ceva.

19. Comandantul, luandu-l de mana, s-a retras cu el la o parte si il intreba: Ce ai sa-mi vestesti?

20. Iar el a zis ca iudeii s-au inteles sa te roage, ca maine sa-l cobori pe Pavel la sinedriu, ca avand sa cerceteze mai cu de-amanuntul despre el;

21. Dar tu sa nu te increzi in ei, caci dintre ei il pandesc mai multi de patruzeci de barbati, care s-au legat cu blestem sa nu manance, nici sa bea pana ce nu-l vor ucide; si acum ei sunt gata, asteptand aprobarea ta.

22. Deci comandantul a dat drumul tanarului, poruncindu-i: Nimanui sa nu spui ca mi-ai facut cunoscut acestea.

23. Si chemand la sine pe doi dintre sutasi, le-a zis: Pregatiti de la ceasul al treilea din noapte doua sute de ostasi, saptezeci de calareti si doua sute de sulitasi, ca sa mearga pana la Cezareea.

24. Si sa fie animale (de calarie), ca punand pe Pavel sa-l duca teafar la Felix procuratorul.

25. Scriind o scrisoare, avand acest cuprins:

26. Claudius Lysias, prea puternicului procurator, Felix, salutare!

27. Pe acest barbat, prins de iudei si avand sa fie ucis de ei, mergand eu cu oaste l-am scos, afland ca este (cetatean) roman.

28. Si vrand sa stiu pricina pentru care il parau, l-am coborat la sinedriul lor.

29. Si am aflat ca este parat pentru intrebari din legea lor, dar fara sa aiba vreo vina vrednica de moarte sau de lanturi.

30. Si vestindu-mi-se ca va sa fie o cursa impotriva acestui barbat din partea iudeilor, indata l-am trimis la tine, poruncind si parasilor sa spuna inaintea ta cele ce au asupra lui. Fii sanatos!

31. Deci ostasii, luand pe Pavel, precum li se poruncise, l-au adus noaptea la Antipatrida.

32. Iar a doua zi, lasand pe calareti sa mearga cu el, s-au intors la fortareata.

33. Si ei, intrand in Cezareea si dand procuratorului scrisoarea, i-au infatisat si pe Pavel.

34. Si citind procuratorul si intreband din ce provincie este el si afland ca este din Cilicia,

35. A zis: Te voi asculta cand vor veni si parasii tai. Si a poruncit sa fie pazit in pretoriul lui Irod.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/faptele-apostolilor/23/


 
gabitzaData: Marţi, 23 Iun 2015, 8:10 AM | Mesaj # 123
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Faptele Sfintilor Apostoli 24


1. Iar dupa cinci zile s-a coborat arhiereul Anania cu cativa batrani si cu un oarecare retor Tertul, care s-au infatisat procuratorului impotriva lui Pavel.

2. Iar dupa ce l-au chemat pe Pavel, Tertul a inceput sa-l invinuiasca, zicand: Prin tine dobandim multa pace si indreptarile facute acestui neam, prin purtarea ta de grija,

3. Totdeauna si pretutindeni le primim, prea puternice Felix, cu toata multumirea.

4. Dar, ca sa nu te ostenesc mai mult, te rog sa ne asculti, pe scurt, cu bunavointa ta.

5. Caci am aflat pe omul acesta ca o ciuma si urzitor de razvratiri printre toti iudeii din lume, fiind capetenia eresului nazarinenilor,

6. Care a incercat sa pangareasca si templul si pe care l-am prins si am voit sa-l judecam dupa legea noastra.

7. Dar venind Lysias comandantul l-a scos cu de-a sila din mainile noastre,

8. Poruncind parasilor lui sa vina la tine. De la el vei putea, cercetand tu insuti, sa cunosti toate invinuirile aduse de noi.

9. Iar iudeii impreuna sustineau, zicand ca acestea asa sunt.

10. Si, procuratorul facandu-i semn sa vorbeasca, Pavel a raspuns: Fiindca stiu ca de multi ani esti judecator acestui neam, bucuros vorbesc pentru apararea mea.

11. Tu poti sa afli ca nu sunt mai mult decat douasprezece zile de cand m-am suit la Ierusalim ca sa ma inchin.

12. Si nici in templu nu m-au gasit discutand cu cineva sau facand tulburare in multime, nici in sinagogi, nici in cetate,

13. Nici nu pot sa-ti dovedeasca cele ce spun acum impotriva mea.

14. Si-ti marturisesc aceasta, ca asa ma inchin Dumnezeului parintilor mei, dupa invatatura pe care ei o numesc eres, si cred toate cele scrise in Lege si in Prooroci,

15. Avand nadejde in Dumnezeu, pe care si acestia insisi o asteapta, ca va sa fie invierea mortilor: si a dreptilor si a nedreptilor.

16. Si intru aceasta ma straduiesc si eu ca sa am totdeauna inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor un cuget neintinat.

17. Dupa multi ani, am venit ca sa aduc neamului meu milostenii si prinoase,

18. Cand niste iudei din Asia m-au gasit, curatit, in templu, dar nu cu multime, nici cu galceava.

19. Aceia trebuia sa fie de fata inaintea ta si sa ma invinuiasca, daca aveau ceva impotriva mea;

20. Sau chiar acestia sa spuna ce nedreptate mi-au gasit cand am stat inaintea sinedriului,

21. Decat numai pentru acest singur cuvant pe care l-am strigat stand intre ei, ca pentru invierea mortilor sunt eu astazi judecat intre voi.

22. Si Felix, auzind acestea, i-a amanat, cunoscand destul de bine cele privitoare la invatatura (crestina), zicand: Cand se va cobori comandantul Lysias, voi hotari asupra acelora ale voastre.

23. Si a poruncit sutasului sa tina pe Pavel sub paza, dar sa-i lase tihna si sa nu opreasca pe nimeni dintre ai lui, ca sa vina sa-i slujeasca.

24. Iar dupa cateva zile, Felix, venind cu Drusila, femeia lui, care era din neamul iudeilor, a trimis sa cheme pe Pavel si l-a ascultat despre credinta in Hristos Iisus.

25. Si vorbind el despre dreptate si despre infranare si despre judecata viitoare, Felix s-a infricosat si a raspuns: Acum mergi, si cand voi gasi timp potrivit te voi mai chema.

26. In acelasi timp el nadajduia ca i se vor da bani de catre Pavel; de aceea, si mai des trimitand sa-l cheme, vorbea cu el.

27. Dar cand s-au implinit doi ani, in locul lui Felix a urmat Porcius Festus. Si voind sa le fie iudeilor pe plac, Felix a lasat pe Pavel legat.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/faptele-apostolilor/24/


 
gabitzaData: Miercuri, 24 Iun 2015, 8:57 AM | Mesaj # 124
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Faptele Sfintilor Apostoli 25


1. Deci Festus, trecand in tinutul sau, dupa trei zile s-a suit de la Cezareea la Ierusalim.

2. Si arhiereii si fruntasii iudeilor i s-au infatisat cu invinuiri impotriva lui Pavel si il rugau,

3. Cerandu-i ca o favoare asupra lui, sa fie trimis la Ierusalim, pregatind cursa ca sa-l ucida pe drum.

4. Dar Festus a raspuns ca Pavel e pazit Cezareea si ca el insusi avea sa plece in curand.

5. Deci a zis el: Cei dintre voi care pot, sa se coboare cu mine, si daca este ceva rau in acest barbat, sa-l invinovateasca.

6. Si ramanand la ei nu mai mult de opt sau zece zile, s-a coborat in Cezareea, iar a doua zi, sezand la judecata, a poruncit sa fie adus Pavel.

7. Si venind el, iudeii coborati din Ierusalim l-au inconjurat, aducand impotriva lui multe si grele invinuiri, pe care nu puteau sa le dovedeasca.

8. Iar Pavel se apara: N-am gresit cu nimic nici fata de legea iudeilor, nici fata de templu, nici fata de Cezarul.

9. Iar Festus, voind sa faca placere iudeilor, raspunzand lui Pavel, a zis: Vrei sa mergi la Ierusalim si acolo sa fi judecat inaintea mea pentru acestea?

10. Dar Pavel a zis: Stau la judecata Cezarului, unde trebuie sa fiu judecat. Iudeilor nu le-am facut nici un rau, precum mai bine stii si tu.

11. Dar daca fac nedreptate si am savarsit ceva vrednic de moarte, nu ma feresc de moarte; daca insa nu este nimic din cele de care ei ma invinuiesc - nimeni nu poate sa ma daruiasca lor. Cer sa fiu judecat de Cezarul.

12. Atunci Festus, vorbind cu sfatul sau, a raspuns: Ai cerut sa fii judecat de Cezarul, la Cezarul te vei duce.

13. Si dupa ce au trecut cateva zile, regele Agripa si Berenice au sosit la Cezareea, ca sa salute pe Festus.

14. Si ramanand acolo mai multe zile, Festus a vorbit regelui despre Pavel, zicand: Este aici un barbat, lasat legat de Felix,

15. In privinta caruia, cand am fost in Ierusalim, mi s-au infatisat arhiereii si batranii iudeilor, cerand osandirea lui.

16. Eu le-am raspuns ca romanii n-au obiceiul sa dea pe vreun om la pierzare, inainte ca cel invinuit sa aiba de fata pe parasii lui si sa aiba putinta sa se apere pentru vina sa.

17. Adunandu-se deci ei aici si nefacand eu nici o amanare, a doua zi am stat la judecata si am poruncit sa fie adus barbatul.

18. Dar parasii care s-au ridicat impotriva lui nu i-au adus nici o invinuire dintre cele rele, pe care le banuiam eu,

19. Ci aveau cu el niste neintelegeri cu privire la religia lor si la un oarecare Iisus mort, de Care Pavel zice ca traieste.

20. Si nedumerindu-ma cu privire la cercetarea acestor lucruri, l-am intrebat daca voieste sa mearga la Ierusalim si sa fie judecat acolo pentru acestea.

21. Dar Pavel, cerand sa fie retinut pentru judecata Cezarului, am poruncit sa fie tinut pana ce il voi trimite la Cezarul.

22. Iar Agripa a zis catre Festus: As vrea sa aud si eu pe acest om. Iar el a zis: Maine il vei auzi.

23. Deci a doua zi, Agripa si Berenice venind cu mare alai si intrand in sala de judecata impreuna cu tribunii si cu barbatii cei mai de frunte ai cetatii, Festus a dat porunca sa fie adus Pavel.

24. Si a zis Festus: Rege Agripa, si voi toti barbatii care sunteti cu noi de fata, vedeti pe acela pentru care toata multimea iudeilor a venit la mine, si in Ierusalim si aici, strigand ca el nu trebuie sa mai traiasca.

25. Iar eu am inteles ca n-a facut nimic vrednic de moarte; iar el insusi cerand sa fie judecat de Cezarul, am hotarat sa-l trimit.

26. Dar ceva sigur sa scriu stapanului despre el, nu am. De aceea l-am adus inaintea voastra si mai ales inaintea ta, rege Agripa, ca, dupa ce va fi cercetat, sa am ce sa scriu,

27. Caci mi se pare nepotrivit sa-l trimit legat, fara sa arat invinuirile ce i se aduc.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/faptele-apostolilor/25/


 
gabitzaData: Vineri, 26 Iun 2015, 7:51 AM | Mesaj # 125
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Faptele Sfintilor Apostoli 26


1. Agripa a zis catre Pavel: Iti este ingaduit sa vorbesti pentru tine. Atunci Pavel, intinzand mana, se apara:

2. Ma socotesc fericit, o, rege Agripa, ca astazi, inaintea ta, pot sa ma apar de toate cate ma invinuiesc iudeii;

3. Mai ales, pentru ca tu cunosti toate obiceiurile si neintelegerile iudeilor. De aceea te rog sa ma asculti cu ingaduinta.

4. Vietuirea mea din tinerete, cum a fost ea de la inceput in poporul meu si in Ierusalim, o stiu toti iudeii.

5. Daca vor sa dea marturie, ei stiu despre mine, de mult, ca am trait ca fariseu, in tagma cea mai riguroasa a religiei noastre.

6. Si acum stau la judecata pentru nadejdea fagaduintei facute de Dumnezeu catre parintii nostri,

7. Si la care cele douasprezece semintii ale noastre, slujind lui Dumnezeu fara incetare, zi si noapte, nadajduiesc sa ajunga. Pentru nadejdea aceasta, o, rege Agripa, sunt parat de iudei.

8. De ce se socoteste la voi lucru de necrezut ca Dumnezeu inviaza pe cei morti?

9. Eu unul am socotit, in sinea mea, ca fata de numele lui Iisus Nazarineanul trebuia sa fac multe impotriva;

10. Ceea ce am si facut in Ierusalim, si pe multi dintre sfinti i-am inchis in temnite cu puterea pe care o luasem de la arhierei. Iar cand erau dati la moarte, mi-am dat si eu incuviintarea.

11. Si ii pedepseam adesea prin toate sinagogile si-i sileam sa huleasca si, mult infuriindu-ma impotriva lor, ii urmaream pana si prin cetatile de din afara;

12. Si in felul acesta, mergand si la Damasc, cu putere si cu insarcinare de la arhierei,

13. Am vazut, o, rege, la amiaza, in calea mea, o lumina din cer, mai puternica decat stralucirea soarelui, stralucind imprejurul meu si a celor ce mergeau impreuna cu mine.

14. Si noi toti cazand la pamant, eu am auzit un glas care-mi zicea in limba evreiasca: Saule, Saule, de ce Ma prigonesti? Greu iti este sa lovesti in tepusa cu piciorul.

15. Iar eu am zis: Cine esti Doamne? Iar Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Il prigonesti.

16. Dar, scoala-te si stai pe picioarele tale. Caci spre aceasta M-am aratat tie: ca sa te randuiesc slujitor si martor, si al celor ce ai vazut, si al celor intru care Ma voi arata tie.

17. Alegandu-te pe tine din popor si din neamurile la care te trimit,

18. Sa le deschizi ochii, ca sa se intoarca de la intuneric la lumina si de la stapanirea lui satana la Dumnezeu, ca sa ia iertarea pacatelor si parte cu cei ce s-au sfintit, prin credinta in Mine.

19. Drept aceea, rege Agripa, n-am fost neascultator cerestii aratari;

20. Ci mai intai celor din Damasc si din Ierusalim, si din toata tara Iudeii, si neamurilor le-am vestit sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu, facand lucruri vrednice de pocainta.

21. Pentru acestea, iudeii, prinzandu-ma in templu, incercau sa ma ucida.

22. Dobandind deci ajutorul de la Dumnezeu, am stat pana in ziua aceasta, marturisind la mic si la mare, fara sa spun nimic decat ceea ce si proorocii si Moise au spus ca va sa fie:

23. Ca Hristos avea sa patimeasca si sa fie cel dintai inviat din morti si sa vesteasca lumina si poporului si neamurilor.

24. Si acestea graind el, intru apararea sa, i-a zis Festus cu glas mare: Pavele, esti nebun! Invatatura ta cea multa te duce la nebunie.

25. Iar Pavel a zis: Nu sunt nebun, prea puternice Festus, ci graiesc cuvintele adevarului si ale intelepciunii.

26. Regele stie despre acestea, si in fata lui vorbesc fara sfiala, fiind incredintat ca nimic nu i-a ramas ascuns, pentru ca aceasta nu s-a intamplat, intr-un ungher.

27. Crezi tu, rege Agripa, in prooroci? Stiu ca crezi.

28. Iar Agripa a zis catre Pavel: Cu putin de nu ma indupleci sa ma fac si eu crestin!

29. Iar Pavel a zis: Ori cu putin, ori cu mult, eu m-as ruga lui Dumnezeu ca nu numai tu, ci si toti care ma asculta astazi sa fie asa cum sunt si eu, afara de aceste lanturi.

30. Si s-a ridicat si regele si guvernatorul si Berenice si cei care sedeau impreuna cu ei,

31. Si plecand, vorbeau unii cu altii zicand: Omul acesta n-a facut nimic vrednic de moarte sau de lanturi.

32. Iar Agripa a zis lui Festus: Acest om putea sa fie lasat liber, daca n-ar fi cerut sa fie judecat de Cezarul.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/faptele-apostolilor/26/


 
gabitzaData: Sâmbătă, 27 Iun 2015, 8:49 AM | Mesaj # 126
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Faptele Sfintilor Apostoli 27


1. Iar dupa ce s-a hotarat sa plecam pe apa in Italia, au dat in primire pe Pavel si pe alti cativa legati unui sutas cu numele Iuliu, din cohorta Augusta.

2. Si intorcandu-se pe o corabie de la Adramit, care avea sa treaca prin locurile de pe coasta Asiei, am plecat; si era cu noi Aristarh, macedonean din Tesalonic.

3. Si a doua zi am ajuns la Sidon. Iuliu, purtandu-se fata de Pavel cu omenie, i-a dat voie sa se duca la prieteni ca sa primeasca purtarea lor de grija.

4. Si plecand de acolo, am plutit pe langa Cipru, pentru ca vanturile erau impotriva.

5. Si strabatand marea Ciliciei si a Pamfiliei, am sosit la Mira Liciei.

6. Si gasind sutasul acolo o corabie din Alexandria plutind spre Italia, ne-a suit in ea.

7. Si multe zile plutind cu incetineala, abia am ajuns in dreptul Cnidului si, fiindca vantul nu ne slabea am plutit pe sub Creta, pe langa Salmone.

8. Si abia trecand noi pe langa ea, am ajuns intr-un loc numit Limanuri Bune, de care era aproape orasul Lasea.

9. Si trecand multa vreme si plutirea fiind periculoasa, fiindca trecuse si postul (sarbatorii Ispasirii, care se tinea la evrei toamna), Pavel ii indemna,

10. Zicandu-le: Barbatilor, vad ca plutirea va sa fie cu necaz si cu multa paguba, nu numai pentru incarcatura si pentru corabie, ci si pentru sufletele noastre.

11. Iar sutasul se incredea mai mult in carmaci si in stapanul corabiei decat in cele spuse de Pavel.

12. Si limanul nefiind bun de iernat, cei mai multi dintre ei au dat sfatul sa plecam de acolo si, daca s-ar putea, sa ajungem si sa iernam la Fenix, un port al Cretei, deschis spre vantul de miazazi-apus si spre vantul de miazanoapte-apus.

13. Si sufland usor un vant de miazazi si crezand ca sunt in stare sa-si implineasca gandul, ridicand ancora, pluteau cat mai aproape de Creta.

14. Si nu dupa multa vreme s-a pornit asupra ei un vant puternic, numit Euroclidon (dinspre miazanoapte-rasarit).

15. Si smulgand corabia, iar ea neputand sa mearga impotriva vantului, ne-am lasat dusi in voia lui.

16. Si trecand pe langa o insula mica, numita Clauda, cu greu am putut sa fim stapani pe corabie.

17. Si dupa ce au ridicat-o, au folosit unelte ajutatoare, incingand corabia pe dedesubt. Si temandu-se sa nu cada in Sirta, au lasat panzele jos si erau dusi asa.

18. Si fiind tare loviti de furtuna, in ziua urmatoare au aruncat incarcatura.

19. Si a treia zi, cu mainile lor, au aruncat uneltele corabiei.

20. Si nearatandu-se nici soarele, nici stelele, timp de mai multe zile, si amenintand furtuna mare, ni se luase orice nadejde de scapare.

21. Si fiindca nu mancasera de mult, Pavel, stand in mijlocul lor, le-a zis: Trebuia, o, barbatilor, ca ascultandu-ma pe mine, sa nu fi plecat din Creta; si n-ati fi indurat nici primejdia aceasta, nici paguba aceasta.

22. Dar acum va indemn sa aveti voie buna, caci nici un suflet dintre voi nu va pieri, ci numai corabia.

23. Caci mi-a aparut in noaptea aceasta un inger al Dumnezeului, al Caruia eu sunt si Caruia ma inchin,

24. Zicand: Nu te teme, Pavele. Tu trebuie sa stai inaintea Cezarului; si iata, Dumnezeu ti-a daruit pe toti cei ce sunt in corabie cu tine.

25. De aceea, barbatilor, aveti curaj, caci am incredere in Dumnezeu, ca asa va fi dupa cum mi s-a spus.

26. Si trebuie sa ajungem pe o insula.

27. Si cand a fost a paisprezecea noapte de cand eram purtati incoace si incolo pe Adriatica, pe la miezul noptii corabierii au presimtit ca se apropie de un tarm.

28. Si aruncand masuratoarea in jos au gasit douazeci de stanjeni si, trecand putin mai departe si masurand iarasi, au gasit cincisprezece stanjeni.

29. Si temandu-se ca nu cumva sa nimerim pe locuri stancoase, au aruncat patru ancore de la partea din urma a corabiei, si doreau sa se faca ziua.

30. Dar corabierii cautau sa fuga din corabie si au coborat luntrea in mare, sub motiv ca vor sa intinda si ancorele de la partea dinainte.

31. Pavel a spus sutasului si ostasilor: Daca acestia nu raman in corabie, voi nu puteti sa scapati.

32. Atunci ostasii au taiat funiile luntrei si au lasat-o sa cada.

33. Iar, pana sa se faca ziua, Pavel ii ruga pe toti sa manance, zicandu-le: Paisprezece zile sunt azi de cand n-ati mancat, asteptand si nimic gustand.

34. De aceea, va rog sa mancati, caci aceasta este spre scaparea voastra. Ca nici unuia din voi un fir de par din cap nu-i va pieri.

35. Si zicand acestea si luand paine, a multumit lui Dumnezeu inaintea tuturor si, frangand, a inceput sa manance.

36. Si devenind toti voiosi, au luat si ei si au mancat.

37. Si eram in corabie, de toti, doua sute saptezeci si sase de suflete.

38. Si saturandu-se de bucate, au usurat corabia, aruncand graul in mare.

39. Si cand s-a facut ziua, ei n-au cunoscut pamantul, dar au zarit un san de mare, avand tarm nisipos, in care voiau, daca ar putea, sa scoata corabia.

40. Si desfacand ancorele, le-au lasat in mare, slabind totodata funiile carmelor si, ridicand panza din frunte in bataia vantului, se indreptau spre tarm.

41. Si cazand pe un damb de nisip au intepenit corabia si partea dinainte, infigandu-se, statea neclintita, iar partea dinapoi se sfarama de puterea valurilor.

42. Iar ostasii au facut sfat sa omoare pe cei legati, ca sa nu scape vreunul, inotand.

43. Dar sutasul, voind sa fereasca pe Pavel, i-a impiedicat de la gandul lor si a poruncit ca aceia care pot sa inoate, aruncandu-se cei dintai, sa iasa la uscat;

44. Iar ceilalti, care pe scanduri, care pe cate ceva de la corabie. Si asa au ajuns cu totii sa scape, la uscat.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/faptele-apostolilor/27/


 
gabitzaData: Duminică, 28 Iun 2015, 0:46 AM | Mesaj # 127
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Faptele Sfintilor Apostoli 28


1. Si dupa ce am scapat, am aflat ca insula se numeste Malta.

2. Iar locuitorii ei ne aratau o deosebita omenie, caci, aprinzand foc, ne-au luat pe toti la ei din pricina ploii care era si a frigului.

3. Si strangand Pavel gramada de gateje si punandu-le in foc, o vipera a iesit de caldura si s-a prins de mana lui.

4. Si cand locuitorii au vazut vipera atarnand de mana lui, ziceau unii catre altii: Desigur ca ucigas este omul acesta, pe care dreptatea nu l-a lasat sa traiasca, desi a scapat din mare.

5. Deci el, scuturand vipera in foc, n-a patimit nici un rau.

6. Iar ei asteptau ca el sa se umfle, sau sa cada deodata mort. Dar asteptand ei mult si vazand ca nu i se intampla nimic rau, si-au schimbat gandul si ziceau ca el este un zeu.

7. Si imprejurul acelui loc erau tarinile capeteniei insulei, Publius, care, primindu-ne, ne-a gazduit prietenos trei zile.

8. Si s-a intamplat ca tatal lui Publius zacea in pat, cuprins de friguri si de urdinare cu sange, la care intrand Pavel si rugandu-se, si-a pus mainile peste el si l-a vindecat.

9. Si intamplandu-se aceasta, veneau la el si ceilalti din insula care aveau boli si se vindecau;

10. Si acestia ne-au cinstit mult si, cand am plecat, ne-au pus la indemana toate cele de trebuinta.

11. Dupa trei luni am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase in insula si care avea pe ea insemnul Dioscurilor.

12. Si ajungand la Siracuza, am ramas acolo trei zile.

13. De unde, inconjurand, am sosit la Regium. Si dupa o zi, sufland vant de miazazi, am ajuns la Puteoli in cealalta zi.

14. Gasind acolo frati, am fost rugati sa ramanem la ei sapte zile. Si asa am venit la Roma.

15. Si de acolo, auzind fratii cele despre noi, au venit intru intampinarea noastra pana la Forul lui Apius si la Trei Taverne, pe care, vazandu-i, Pavel a multumit lui Dumnezeu si s-a imbarbatat.

16. Iar cand am intrat in Roma, sutasul a predat pe cei legati comandantului taberei, iar lui Pavel i s-a ingaduit sa locuiasca aparte cu ostasul care il pazea.

17. Si dupa trei zile Pavel a chemat la el pe cei care erau fruntasii iudeilor. Si, adunandu-se, zicea catre ei: Barbati frati, desi eu n-am facut nimic rau impotriva poporului (nostru) sau a datinilor parintesti, am fost predat de la Ierusalim, in mainile romanilor.

18. Acestia, dupa ce m-au cercetat, voiau sa-mi dea drumul, fiindca nu era in mine nici o vina vrednica de moarte.

19. Dar iudeii, impotrivindu-mi-se, am fost nevoit sa cer sa fiu judecat de Cezarul, dar nu ca as avea de adus vreo para neamului meu.

20. Deci pentru aceasta cauza v-am chemat sa va vad si sa vorbesc cu voi. Caci pentru nadejdea lui Israel ma aflu eu in acest lant.

21. Iar ei au zis catre el: Noi n-am primit din Iudeea nici scrisori despre tine, nici nu a venit cineva dintre frati, ca sa ne vesteasca sau sa ne vorbeasca ceva rau despre tine.

22. Dar dorim sa auzim de la tine cele ce gandesti; caci despre eresul acesta ne este cunoscut; ca pretutindeni i se sta impotriva.

23. Deci, randuindu-i o zi, au venit la el, la gazda, mai multi. Si de dimineata pana seara, el le vorbea, dand marturie despre imparatia lui Dumnezeu, cautand sa-i incredinteze despre Iisus din Legea lui Moise si din prooroci.

24. Si unii credeau celor spuse, iar altii nu credeau.

25. Si neintelegandu-se unii cu altii, au plecat, zicand Pavel un cuvant ca: Bine a vorbit Duhul Sfant prin Isaia proorocul, catre parintii nostri,

26. Cand a zis: "Mergi la poporul acesta si zi: Cu auzul veti auzi si nu veti intelege si uitandu-va veti privi, dar nu veti vedea.

27. Caci inima acestui popor s-a invartosat si cu urechile greu au auzit si ochii lor i-au inchis. Ca nu cumva sa vada cu ochii si sa auda cu urechile si cu inima sa inteleaga si sa se intoarca si Eu sa-l vindec".

28. Deci cunoscut sa va fie voua ca aceasta mantuire a lui Dumnezeu s-a trimis paganilor, si ei vor asculta.

29. Si dupa ce a zis el acestea, iudeii au plecat avand intre ei mare neintelegere.

30. Iar Pavel a ramas doi ani intregi in casa luata de el cu chirie, si primea pe toti care veneau la el,

31. Propovaduind imparatia lui Dumnezeu si invatand cele despre Domnul Iisus Hristos, cu toata indrazneala si fara nici o piedica.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/faptele-apostolilor/28/


 
gabitzaData: Marţi, 30 Iun 2015, 0:08 AM | Mesaj # 128
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel 1


1. Pavel, rob al lui Iisus Hristos, chemat de El apostol, randuit pentru vestirea Evangheliei lui Dumnezeu,

2. Pe care a fagaduit-o mai inainte, prin proorocii Sai, in Sfintele Scripturi,

3. Despre Fiul Sau, Cel nascut din samanta lui David, dupa trup,

4. Care a fost randuit Fiu al lui Dumnezeu intru putere, dupa Duhul sfinteniei, prin invierea Lui din morti, Iisus Hristos, Domnul nostru,

5. Prin Care am primit har si apostolie, ca sa aduc, in numele Sau, la ascultarea credintei, toate neamurile,

6. Intru care sunteti si voi chemati ai lui Iisus Hristos:

7. Tuturor celor ce sunteti in Roma, iubiti de Dumnezeu, chemati si sfinti: har voua si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Iisus Hristos!

8. Multumesc, intai Dumnezeului meu, prin Iisus Hristos, pentru voi toti, fiindca credinta voastra se vesteste in toata lumea.

9. Caci martor imi este Dumnezeu, Caruia Ii slujesc cu duhul meu, intru Evanghelia Fiului Sau, ca neincetat fac pomenire despre voi,

10. Cerand totdeauna in rugaciunile mele ca sa am cumva, prin vointa Lui, vreodata, bun prilej ca sa vin la voi.

11. Pentru ca doresc mult sa va vad ca sa va impartasesc vreun dar duhovnicesc, spre intarirea voastra.

12. Si aceasta ca sa ma mangai impreuna cu voi prin credinta noastra laolalta, a voastra si a mea.

13. Fratilor, nu vreau ca voi sa nu stiti ca, de multe ori, mi-am pus in gand sa vin la voi, dar am fost pana acum impiedicat, ca sa am si intre voi vreo roada, ca si la celelalte neamuri.

14. Dator sunt si elinilor si barbarilor si invatatilor si neinvatatilor;

15. Astfel, cat despre mine, sunt bucuros sa va vestesc Evanghelia si voua, celor din Roma.

16. Caci nu ma rusinez de Evanghelia lui Hristos, pentru ca este putere a lui Dumnezeu spre mantuirea a tot celui care crede, iudeului intai, si elinului.

17. Caci dreptatea lui Dumnezeu se descopera in ea din credinta spre credinta, precum este scris: "Iar dreptul din credinta va fi viu".

18. Caci mania lui Dumnezeu se descopera din cer peste toata faradelegea si peste toata nedreptatea oamenilor care tin nedreptatea drept adevar.

19. Pentru ca ceea ce se poate cunoaste despre Dumnezeu este cunoscut de catre ei; fiindca Dumnezeu le-a aratat lor.

20. Cele nevazute ale Lui se vad de la facerea lumii, intelegandu-se din fapturi, adica vesnica Lui putere si dumnezeire, asa ca ei sa fie fara cuvant de aparare,

21. Pentru ca, cunoscand pe Dumnezeu, nu L-au slavit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au multumit, ci s-au ratacit in gandurile lor si inima lor cea nesocotita s-a intunecat.

22. Zicand ca sunt intelepti, au ajuns nebuni.

23. Si au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricacios cu asemanarea chipului omului celui stricacios si al pasarilor si al celor cu patru picioare si al taratoarelor.

24. De aceea Dumnezeu i-a dat necuratiei, dupa poftele inimilor lor, ca sa-si pangareasca trupurile lor intre ei,

25. Ca unii care au schimbat adevarul lui Dumnezeu in minciuna si s-au inchinat si au slujit fapturii, in locul Facatorului, Care este binecuvantat in veci, amin!

26. Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocara, caci si femeile lor au schimbat fireasca randuiala cu cea impotriva firii;

27. Asemenea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins in pofta lor unii pentru altii, barbati cu barbati, savarsind rusinea si luand cu ei rasplata cuvenita ratacirii lor.

28. Si precum n-au incercat sa aiba pe Dumnezeu in cunostinta, asa si Dumnezeu i-a lasat la mintea lor fara judecata, sa faca cele ce nu se cuvine.

29. Plini fiind de toata nedreptatea, de desfranare, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciune, de purtari rele, barfitori,

30. Graitori de rau, uratori de Dumnezeu, ocaratori, semeti, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, nesupusi parintilor,

31. Neintelepti, calcatori de cuvant, fara dragoste, fara mila;

32. Acestia, desi au cunoscut dreapta oranduire a lui Dumnezeu, ca cei ce fac unele ca acestea sunt vrednici de moarte, nu numai ca fac ei acestea, ci le si incuviinteaza celor care le fac.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/romani/1/


 
gabitzaData: Miercuri, 01 Iul 2015, 9:07 AM | Mesaj # 129
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel 2


1. Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, esti fara cuvant de raspuns, caci, in ceea ce judeci pe altul, pe tine insuti te osandesti, caci acelasi lucruri faci si tu care judeci.

2. Si noi stim ca judecata lui Dumnezeu este dupa adevar, fata de cei ce fac unele ca acestea.

3. Si socotesti tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci si tu, ca tu vei scapa de judecata lui Dumnezeu?

4. Sau dispretuiesti tu bogatia bunatatii Lui si a ingaduintei si a indelungii Lui rabdari, nestiind ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta?

5. Dar dupa invartosarea ta si dupa inima ta nepocaita, iti aduni manie in ziua maniei si a aratarii dreptei judecati a lui Dumnezeu,

6. Care va rasplati fiecaruia dupa faptele lui:

7. Viata vesnica celor ce, prin staruinta in fapta buna, cauta marire, cinste si nestricaciune,

8. Iar iubitorilor de cearta, care nu se supun adevarului, ci se supun nedreptatii: manie si furie.

9. Necaz si stramtorare peste sufletul oricarui om care savarseste raul, al iudeului mai intai, si al elinului;

10. Dar marire, cinste si pace oricui face binele: iudeului mai intai, si elinului.

11. Caci nu este partinire la Dumnezeu!

12. Cati, deci, fara lege, au pacatuit, fara lege vor si pieri; iar cati au pacatuit in lege, prin lege vor fi judecati.

13. Fiindca nu cei ce aud legea sunt drepti la Dumnezeu, ci cei ce implinesc legea vor fi indreptati.

14. Caci, cand paganii care nu au lege, din fire fac ale legii, acestia, neavand lege, isi sunt lorusi lege,

15. Ceea ce arata fapta legii scrisa in inimile lor, prin marturia constiintei lor si prin judecatile lor, care ii invinovatesc sau ii si apara,

16. In ziua in care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, dupa Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.

17. Dar daca tu te numesti iudeu si te reazimi pe lege si te lauzi cu Dumnezeu,

18. Si cunosti voia Lui si stii sa incuviintezi cele bune, fiind invatat din lege,

19. Si esti incredintat ca tu esti calauza orbilor, lumina celor ce sunt in intuneric,

20. Povatuitor celor fara de minte, invatator celor nevarstnici, avand in lege dreptarul cunostiintei si al adevarului,

21. Deci tu, cel care inveti pe altul, pe tine insuti nu te inveti? Tu cel care propovaduiesti: Sa nu furi - si tu furi?

22. Tu, cel care zici: Sa nu savarsesti adulter, savarsesti adulter? Tu cel care urasti idolii, furi cele sfinte?

23. Tu, care te lauzi cu legea, Il necinstesti pe Dumnezeu, prin calcarea legii?

24. "Caci numele lui Dumnezeu, din pricina voastra, este hulit intre neamuri", precum este scris.

25. Caci taierea imprejur foloseste, daca pazesti legea; daca insa esti calcator de lege, taierea ta imprejur s-a facut netaiere imprejur.

26. Deci daca cel netaiat imprejur pazeste hotararile legii, netaierea lui imprejur nu va fi, oare, socotita ca taiere imprejur?

27. Iar el - din fire netaiat imprejur, dar implinitor al legii - nu te va judeca, oare, pe tine, care, prin litera legii si prin taierea imprejur, esti calcator de lege?

28. Pentru ca nu cel ce se arata pe din afara e iudeu, nici cea aratata pe dinafara in trup, este taiere imprejur;

29. Ci este iudeu cel intru ascuns, iar taierea imprejur este aceea a inimii, in duh, nu in litera; a carui lauda nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/romani/2/


 
gabitzaData: Joi, 02 Iul 2015, 8:58 AM | Mesaj # 130
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel 3


1. Care este deci intaietatea iudeului si folosul taierii imprejur?

2. Este mare in toate privintele. Intai, pentru ca lor li s-au incredintat cuvintele lui Dumnezeu.

3. Caci ce este daca unii n-au crezut? Oare necredinta lor va nimici credinciosia lui Dumnezeu?

4. Nicidecum! Ci Dumnezeu se vadeste in adevarul Sau, pe cand tot omul intru minciuna, precum este scris: "Drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu".

5. Iar daca nedreptatea noastra invedereaza dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu care aduce mania? - Ca om vorbesc.

6. Nicidecum! Caci atunci cum va judeca Dumnezeu lumea?

7. Caci daca adevarul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a prisosit spre slava Lui, pentru ce dar mai sunt si eu judecat ca pacatos?

8. Si de ce n-am face cele rele, ca sa vina cele bune, precum suntem huliti si precum spun unii ca zicem noi? Osanda aceasta este dreapta.

9. Dar ce? Avem noi vreo precadere? Nicidecum. Caci am invinuit mai inainte si pe iudei, si pe elini, ca toti sunt sub pacat,

10. Dupa cum este scris: "Nu este drept nici unul;

11. Nu este cel ce intelege, nu este cel ce cauta pe Dumnezeu.

12. Toti s-au abatut, impreuna, netrebnici s-au facut. Nu este cine sa faca binele, nici macar unul nu este.

13. Mormant deschis este gatlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de vipera este sub buzele lor;

14. Gura lor e plina de blestem si amaraciune;

15. Iuti sunt picioarele lor sa verse sange;

16. Pustiire si nenorocire sunt in drumurile lor;

17. Si calea pacii ei nu au cunoscut-o;

18. Nu este frica de Dumnezeu inaintea ochilor lor".

19. Dar stim ca cele cate zice Legea le spune celor care sunt sub Lege, ca orice gura sa fie inchisa si ca toata lumea sa fie vinovata inaintea lui Dumnezeu.

20. Pentru ca din faptele Legii nici un om nu se va indrepta inaintea Lui, caci prin Lege vine cunostinta pacatului.

21. Dar acum, in afara de Lege, s-a aratat dreptatea lui Dumnezeu, fiind marturisita de Lege si de prooroci.

22. Dar dreptatea lui Dumnezeu vine prin credinta in Iisus Hristos, pentru toti si peste toti cei ce cred, caci nu este deosebire.

23. Fiindca toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu;

24. Indreptandu-se in dar cu harul Lui, prin rascumpararea cea in Hristos Iisus.

25. Pe Care Dumnezeu L-a randuit (jertfa de) ispasire, prin credinta in sangele Lui, ca sa-Si arate dreptatea Sa, pentru iertarea pacatelor celor mai inainte facute,

26. Intru ingaduinta lui Dumnezeu - ca sa-Si arate dreptatea Sa, in vremea de acum, spre a fi El Insusi drept, si indreptand pe cel ce traieste din credinta in Iisus.

27. Deci, unde este pricina de lauda? A fost inlaturata. Prin care Lege? Prin Legea faptelor? Nu, ci prin Legea credintei.

28. Caci socotim ca prin credinta se va indrepta omul, fara faptele Legii.

29. Oare Dumnezeu este numai al iudeilor? Nu este El si Dumnezeul paganilor? Da, si al paganilor.

30. Fiindca este un singur Dumnezeu, Care va indrepta din credinta pe cei taiati imprejur si, prin credinta, pe cei netaiati imprejur.

31. Desfiintam deci noi Legea prin credinta? Nicidecum! Dimpotriva, intarim Legea.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/romani/3/


 
gabitzaData: Vineri, 03 Iul 2015, 9:44 AM | Mesaj # 131
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel 4


1. Deci, ce vom zice ca a dobandit dupa trup stramosul nostru Avraam?

2. Caci daca Avraam s-a indreptat din fapte, are de ce sa se laude, dar nu inaintea lui Dumnezeu.

3. Caci, ce spune Scriptura? Si "Avraam a crezut lui Dumnezeu si i s-a socotit lui ca dreptate".

4. Celui care face fapte, nu i se socoteste plata dupa har, ci dupa datorie;

5. Iar celui care nu face fapte, ci crede in Cel ce indrepteaza pe cel pacatos, credinta lui i se socoteste ca dreptate.

6. Precum si David vorbeste despre fericirea omului caruia Dumnezeu ii socoteste dreptatea fara fapte:

7. "Fericiti aceia, carora li s-au iertat faradelegile si ale caror pacate li s-au acoperit!

8. Fericit barbatul caruia Domnul nu-i va socoti pacatul".

9. Deci fericirea aceasta este ea numai pentru cei taiati imprejur sau si pentru cei netaiati imprejur? Caci zicem: "I s-a socotit lui Avraam credinta ca dreptate".

10. Dar cum i s-a socotit? Cand era taiat imprejur sau cand era netaiat imprejur? Nu cand era taiat imprejur, ci cand era netaiat imprejur.

11. Iar semnul taierii imprejur l-a primit ca pecete a dreptatii pentru credinta lui din vremea netaierii imprejur, ca sa fie el parinte al tuturor celor ce cred, netaiati imprejur, pentru a li se socoti si lor (credinta) ca dreptate,

12. Si parinte al celor taiati imprejur. Dar nu numai al celor care sunt taiati imprejur, ci si care umbla pe urmele credintei pe care o avea parintele nostru Avraam, pe cand era netaiat imprejur.

13. Pentru ca Avraam si semintia lui nu prin lege au primit fagaduinta ca vor mosteni lumea, ci prin dreptatea cea din credinta.

14. Caci daca mostenitorii sunt cei ce au legea, atunci credinta a ajuns zadarnica, iar fagaduinta s-a desfiintat,

15. Caci legea pricinuieste maine; dar unde nu este lege, nu este nici calcare de lege.

16. De aceea (mostenirea fagaduita) este din credinta, ca sa fie din har si ca fagaduinta sa ramana sigura pentru toti urmasii, nu numai pentru toti cei ce se tin de lege, ci si pentru cei ce se tin de credinta lui Avraam, care este parinte al nostru al tuturor,

17. Precum este scris: "Te-am pus parinte al multor neamuri", in fata Celui in Care a crezut, a lui Dumnezeu, Care inviaza mortii si cheama la fiinta cele ce inca nu sunt;

18. Impotriva oricarei nadejdi, Avraam a crezut cu nadejde ca el va fi parinte al multor neamuri, dupa cum i s-a spus: "Asa va fi semintia ta";

19. Si neslabind in credinta, nu s-a uitat la trupul sau amortit - caci era aproape de o suta de ani - si nici la amortirea pantecelui Sarrei;

20. Si nu s-a indoit, prin necredinta, de fagaduinta lui Dumnezeu, ci s-a intarit in credinta, dand slava lui Dumnezeu,

21. Si fiind incredintat ca ceea ce i-a fagaduit are putere sa si faca.

22. De acea, credinta lui i s-a socotit ca dreptate.

23. Si nu s-a scris numai pentru el ca i s-a socotit ca dreptate,

24. Ci se va socoti si pentru noi, cei care credem in Cel ce a inviat din morti pe Iisus, Domnul nostru,

25. Care S-a dat pentru pacatele noastre si a inviat pentru indreptarea noastra.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/romani/4/


 
gabitzaData: Sâmbătă, 04 Iul 2015, 8:14 AM | Mesaj # 132
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel 5


1. Deci fiind indreptati din credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Hristos,

2. Prin Care am avut si apropiere, prin credinta, la harul acesta, in care stam, si ne laudam intru nadejdea slavei lui Dumnezeu.

3. Si nu numai atat, ci ne laudam si in suferinte, bine stiind ca suferinta aduce rabdare,

4. Si rabdarea incercare, si incercarea nadejde

5. Iar nadejdea nu rusineaza pentru ca iubirea lui Dumnezeu s-a varsat in inimile noastre, prin Duhul Sfant, Cel daruit noua.

6. Caci Hristos, inca fiind noi neputinciosi, la timpul hotarat a murit pentru cei necredinciosi.

7. Caci cu greu va muri cineva pentru un drept; dar pentru cel bun poate se hotaraste cineva sa moara.

8. Dar Dumnezeu Isi arata dragostea Lui fata de noi prin aceea ca, pentru noi, Hristos a murit cand noi eram inca pacatosi.

9. Cu atat mai vartos, deci, acum, fiind indreptati prin sangele Lui, ne vom izbavi prin El de manie.

10. Caci daca, pe cand eram vrajmasi, ne-am impacat cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Sau, cu atat mai mult, impacati fiind, ne vom mantui prin viata Lui.

11. Si nu numai atat, ci si ne laudam in Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Hristos, prin Care am primit acum impacarea.

12. De aceea, precum printr-un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, asa si moartea a trecut la toti oamenii, pentru ca toti au pacatuit in el.

13. Caci, pana la lege, pacatul era in lume, dar pacatul nu se socoteste cand nu este lege.

14. Ci a imparatit moartea de la Adam pana la Moise si peste cei ce nu pacatuisera, dupa asemanarea greselii lui Adam, care este chip al Celui ce avea sa vina.

15. Dar nu este cu greseala cum este cu harul, caci daca prin greseala unuia cei multi au murit, cu mult mai mult harul lui Dumnezeu si darul Lui au prisosit asupra celor multi, prin harul unui singur om, Iisus Hristos.

16. Si ce aduce darul nu seamana cu ce a adus acel unul care a pacatuit; caci judecata dintr-unul duce la osandire, iar harul din multe greseli duce la indreptare.

17. Caci, daca prin greseala unuia moartea a imparatit printr-unul, cu mult mai mult cei ce primesc prisosinta harului si a darului dreptatii vor imparati in viata prin Unul Iisus Hristos.

18. Asadar, precum prin greseala unuia a venit osanda pentru toti oamenii, asa si prin indreptarea adusa de Unul a venit, pentru toti oamenii, indreptarea care da viata;

19. Caci precum prin neascultarea unui om s-au facut pacatosi cei multi, tot asa prin ascultarea unuia se vor face drepti cei multi.

20. Iar Legea a intrat si ea ca se inmulteasca greseala; iar unde s-a inmultit pacatul, a prisosit harul;

21. Pentru ca precum a imparatit pacatul prin moarte, asa si harul sa imparateasca prin dreptate, spre viata vesnica, prin Iisus Hristos, Domnul nostru.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/romani/5/


 
gabitzaData: Duminică, 05 Iul 2015, 7:40 AM | Mesaj # 133
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel 6


1. Ce vom zice deci? Ramane-vom, oare, in pacat, ca sa se inmulteasca harul?

2. Nicidecum! Noi care am murit pacatului, cum vom mai trai in pacat?

3. Au nu stiti ca toti cati in Hristos Iisus ne-am botezat, intru moartea Lui ne-am botezat?

4. Deci ne-am ingropat cu El, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii;

5. Caci daca am fost altoiti pe El prin asemanarea mortii Lui, atunci vom fi partasi si ai invierii Lui,

6. Cunoscand aceasta, ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El, ca sa se nimiceasca trupul pacatului, pentru a nu mai fi robi ai pacatului.

7. Caci Cel care a murit a fost curatit de pacat.

8. Iar daca am murit impreuna cu Hristos, credem ca vom si vietui impreuna cu El,

9. Stiind ca Hristos, inviat din morti, nu mai moare. Moarta nu mai are stapanire asupra Lui.

10. Caci ce a murit, a murit pacatului o data pentru totdeauna, iar ce traieste, traieste lui Dumnezeu.

11. Asa si voi, socotiti-va ca sunteti morti pacatului, dar vii pentru Dumnezeu, in Hristos Iisus, Domnul nostru.

12. Deci sa nu imparateasca pacatul in trupul vostru cel muritor, ca sa va supuneti poftelor lui;

13. Nici sa nu puneti madularele voastre ca arme ale nedreptatii in slujba pacatului, ci, infatisati-va pe voi lui Dumnezeu, ca vii, sculati din morti, si madularele voastre ca arme ale dreptatii lui Dumnezeu.

14. Caci pacatul nu va avea stapanire asupra voastra, fiindca nu sunteti sub lege, ci sub har.

15. Oare, atunci sa pacatuim fiindca nu suntem sub lege, ci sub har? Nicidecum!

16. Au nu stiti ca celui ce va dati spre ascultare robi, sunteti robi aceluia caruia va supuneti: fie ai pacatului spre moarte, fie ai ascultarii spre dreptate?

17. Multumim insa lui Dumnezeu, ca (desi) erati robi ai pacatului, v-ati supus din toata inima dreptarului invataturii careia ati fost incredintati,

18. Si izbavindu-va de pacat, v-ati facut robi ai dreptatii.

19. Omeneste vorbesc, pentru slabiciunea trupului vostru. - Caci precum ati facut madularele voastre roabe necuratiei si faradelegii, spre faradelege, tot asa faceti acum madularele voastre roabe dreptatii, spre sfintire.

20. Caci atunci, cand erati robi ai pacatului, erati liberi fata de dreptate.

21. Deci ce roada aveati atunci? Roade de care acum va e rusine; pentru ca sfarsitul acelora este moartea.

22. Dar acum, izbaviti fiind de pacat si robi facandu-va lui Dumnezeu, aveti roada voastra spre sfintire, iar sfarsitul, viata vesnica.

23. Pentru ca plata pacatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viata vesnica, in Hristos Iisus, Domnul nostru.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/romani/6/


 
gabitzaData: Luni, 06 Iul 2015, 7:56 AM | Mesaj # 134
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel 7


1. Oare nu stiti, fratilor - caci celor ce cunosc Legea vorbesc - ca Legea are putere asupra omului, atata timp cat el traieste?

2. Caci femeia maritata e legata, prin lege, de barbatul sau atata timp cat el traieste; iar daca i-a murit barbatul, este dezlegata de legea barbatului.

3. Deci, traindu-i barbatul, se va numi adultera daca va fi cu alt barbat; iar daca i-a murit barbatul este libera fata de lege, ca sa nu fie adultera, luand un alt barbat.

4. Asa ca, fratii mei, si voi ati murit Legii, prin trupul lui Hristos, spre a fi ai altuia, ai Celui ce a inviat din morti, ca sa aducem roade lui Dumnezeu.

5. Caci pe cand eram in trup, patimile pacatelor, care erau prin Lege, lucrau in madularele noastre, ca sa aducem roade mortii;

6. Dar acum ne-am desfacut de Lege, murind aceluia in care eram tinuti robi, ca noi sa slujim intru innoirea Duhului, iar nu dupa slova cea veche.

7. Ce vom zice deci? Au doara Legea este pacat? Nicidecum. Dar eu n-am cunoscut pacatul, decat prin Lege. Caci n-as fi stiut pofta, daca Legea n-ar fi zis: Sa nu poftesti!

8. Dar pacatul, luand pricina prin porunca, a lucrat in mine tot felul de pofte. Caci fara lege, pacatul era mort.

9. Iar eu candva traiam fara lege, dar dupa ce a venit porunca, pacatul a prins viata;

10. Iar eu am murit! Si porunca, data spre viata, mi s-a aflat a fi spre moarte.

11. Pentru ca pacatul, luand indemn prin porunca, m-a inselat si m-a ucis prin ea.

12. Deci, Legea e sfanta si porunca e sfanta si dreapta si buna.

13. Atunci, ce era bun s-a facut pentru mine pricina mortii? Nicidecum! Ci pacatul, ca sa se arate pacat, mi-a adus moartea, prin ceea ce a fost bun, pentru ca pacatul, prin porunca, sa fie peste masura de pacatos.

14. Caci stim ca Legea e duhovniceasca; dar eu sunt trupesc, vandut sub pacat.

15. Pentru ca ceea ce fac nu stiu; caci nu savarsesc ceea ce voiesc, ci fac ceea ce urasc.

16. Iar daca fac ceea ce nu voiesc, recunosc ca Legea este buna.

17. Dar acum nu eu fac acestea, ci pacatul care locuieste in mine.

18. Fiindca stiu ca nu locuieste in mine, adica in trupul meu, ce este bun. Caci a voi se afla in mine, dar a face binele nu aflu;

19. Caci nu fac binele pe care il voiesc, ci raul pe care nu-l voiesc, pe acela il savarsesc.

20. Iar daca fac ceea ce nu voiesc eu, nu eu fac aceasta, ci pacatul care locuieste in mine.

21. Gasesc deci in mine, care voiesc sa fac bine, legea ca raul este legat de mine.

22. Ca, dupa omul cel launtric, ma bucur de legea lui Dumnezeu;

23. Dar vad in madularele mele o alta lege, luptandu-se impotriva legii mintii mele si facandu-ma rob legii pacatului, care este in madularele mele.

24. Om nenorocit ce sunt! Cine ma va izbavi de trupul mortii acesteia?

25. Multumesc lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, Domnul nostru! Deci, dar, eu insumi, cu mintea mea, slujesc legii lui Dumnezeu, iar cu trupul, legii pacatului.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/romani/7/


 
gabitzaData: Marţi, 07 Iul 2015, 8:33 AM | Mesaj # 135
Generalisim
Grup: Administratori
Mesaje: 7804
Reputaţie: 2
Status: Neconectat
Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel 8


1. Drept aceea nici o osanda nu este acum asupra celor ce sunt in Hristos Iisus.

2. Caci legea duhului vietii in Hristos Iisus m-a eliberat de legea pacatului si a mortii,

3. Pentru ca ceea ce era cu neputinta Legii - fiind slaba prin trup - a savarsit Dumnezeu, trimitand pe Fiul Sau intru asemanarea trupului pacatului si pentru pacat a osandit pacatul in trup,

4. Pentru ca indreptarea din Lege sa se implineasca in noi, care nu umblam dupa trup, ci dupa duh.

5. Caci cei ce sunt dupa trup cugeta cele ale trupului, iar cei ce sunt dupa Duh, cele ale Duhului.

6. Caci dorinta carnii este moarte dar dorinta Duhului este viata si pace;

7. Fiindca dorinta carnii este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu, caci nu se supune legii lui Dumnezeu, ca nici nu poate.

8. Iar cei ce sunt in carne nu pot sa placa lui Dumnezeu.

9. Dar voi nu sunteti in carne, ci in Duh, daca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi. Iar daca cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui.

10. Iar daca Hristos este in voi, trupul este mort pentru pacat; iar Duhul, viata pentru dreptate,

11. Iar daca Duhul Celui ce a inviat pe Iisus din morti locuieste in voi, Cel ce a inviat pe Hristos Iisus din morti va face vii si trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Sau care locuieste in voi.

12. Drept aceea, fratilor, nu suntem datori trupului, ca sa vietuim dupa trup.

13. Caci daca vietuiti dupa trup, veti muri, iar daca ucideti, cu Duhul, faptele trupului, veti fi vii.

14. Caci cati sunt manati de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.

15. Pentru ca n-ati primit iarasi un duh al robiei, spre temere, ci ati primit Duhul infierii, prin care strigam: Avva! Parinte!

16. Duhul insusi marturiseste impreuna cu duhul nostru ca suntem fii ai lui Dumnezeu.

17. Si daca suntem fii, suntem si mostenitori - mostenitori ai lui Dumnezeu si impreuna-mostenitori cu Hristos, daca patimim impreuna cu El, ca impreuna cu El sa ne si preamarim.

18. Caci socotesc ca patimirile vremii de acum nu sunt vrednice de marirea care ni se va descoperi.

19. Pentru ca faptura asteapta cu nerabdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.

20. Caci faptura a fost supusa desertaciunii - nu din voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o - cu nadejde,

21. Pentru ca si faptura insasi se va izbavi din robia stricaciunii, ca sa fie partasa la libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu.

22. Caci stim ca toata faptura impreuna suspina si impreuna are dureri pana acum.

23. Si nu numai atat, ci si noi, care avem parga Duhului, si noi insine suspinam in noi, asteptand infierea, rascumpararea trupului nostru.

24. Caci prin nadejde ne-am mantuit; dar nadejdea care se vede nu mai e nadejde. Cum ar nadajdui cineva ceea ce vede?

25. Iar daca nadajduim ceea ce nu vedem, asteptam prin rabdare.

26. De asemenea si Duhul vine in ajutor slabiciunii noastre, caci noi nu stim sa ne rugam cum trebuie, ci Insusi Duhul Se roaga pentru noi cu suspine negraite.

27. Iar Cel ce cerceteaza inimile stie care este dorinta Duhului, caci dupa Dumnezeu El Se roaga pentru sfinti.

28. Si stim ca Dumnezeu toate le lucreaza spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, al celor care sunt chemati dupa voia Lui;

29. Caci pe cei pe care i-a cunoscut mai inainte, mai inainte i-a si hotarat sa fie asemenea chipului Fiului Sau, ca El sa fie intai nascut intre multi frati.

30. Iar pe care i-a hotarat mai inainte, pe acestia i-a si chemat; si pe care i-a chemat, pe acestia i-a si indreptat; iar pe care i-a indreptat, pe acestia i-a si marit.

31. Ce vom zice deci la acestea? Daca Dumnezeu e pentru noi, cine este impotriva noastra?

32. El, Care pe Insusi Fiul Sau nu L-a crutat, ci L-a dat mortii, pentru noi toti, cum nu ne va da, oare, toate impreuna cu El?

33. Cine va ridica para impotriva alesilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel ce indrepteaza;

34. Cine este Cel ce osandeste? Hristos, Cel ce a murit, si mai ales Cel ce a inviat, Care si este de-a dreapta lui Dumnezeu, Care mijloceste pentru noi!

35. Cine ne va desparti pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau stramtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia, sau sabia?

36. Precum este scris: "Pentru Tine suntem omorati toata ziua, socotiti am fost ca niste oi de junghiere".

37. Dar in toate acestea suntem mai mult decat biruitori, prin Acela Care ne-a iubit.

38. Caci sunt incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici stapanirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile,

39. Nici inaltimea, nici adancul si nici o alta faptura nu va putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea intru Hristos Iisus, Domnul nostru.


Sursa: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/romani/8/


 
Forum » Stil de viață » Diverse » Noul Testament (Sa citim Cuvantul lui Dumnezeu!)
Căutare:

Copyright MyCorp © 2018
Găzduire site gratuită — uCoz